Biserica „Sfântul Nicolae”, Ciolpani, Buhuși

 

 

Scurtă prezentare:

Pe dealurile din apropierea orașului Buhuși, se află o bisericuță de lemn ctitorită de Teodor Cantacuzino, în anul 1730, pe locul unei biserici mai vechi, ridicată de Ciolpan călugărul, la sfârșitul secolului al XVI-lea. Este înălțată pe o temelie de piatră, cu talpa și pereții durați din bârne masive de stejar, frumos îmbinate în cheotori.

În decursul timpului, biserica a suferit numeroase refaceri, între care cea din anul 1913 i-a adus schimbări radicale: adăugirea unui pridvor cu turn-clopotnița disproporționat de mare, dar cu multe elemente decorative, acoperirea pereților exteriori cu scânduri și a celor interiori cu carton.

În anul 2001, monumentul a intrat într-un amplu proces de restaurare, pentru a fi readus la forma originară, cu bârnele aparente, protejate de un acoperiș înalt, cu streșini largi și învelitoarea din tablă de cupru, fiind bijuteria arhitectonică a actualei Mănăstiri Ciolpani. Forma miniaturală, armonia proporțiilor, măiestria tehnicilor constructive și decorative, împreună cu tezaurul iconografic din interior creeaza valoarea și splendoarea deosebită a acestei bisericuțe, declarată monument istoric și de arhitectură populară religioasă.

TARIFE

TRASEE DIN CARE FACE PARTE

CONTACT

Obiectiv de patrimoniu:

Obiectiv de patrimoniu:

– Biserica „Sfântul Nicolae”, Ciolpani, Buhuși este monument istoric având cod LMI BC-II-m-B-00810.

Stare de conservare:

Stare de conservare

Pe ancadramentul sculptat al ușii de la intrare, în partea superioară, sunt dăltuite în lemn de stejar două pisanii în slove chirilice: una din 1730, când a fost ctitorită biserica și cea de a doua din 1846, când a fost șindrilită.

De-a lungul timpului au fost făcute mai multe reparații în anii: 1846, 1913, 1969 și 2000-2002. Restaurarea din 2000-2002 a readus biserica la planul și elevația inițială, fără pridvor și fără turn clopotniță. Iconostasul bisericii a fost repictat în 1969, iar icoanele pictate pe lemn sunt din secolele XVIII-XIX.

Scurt istoric:

Pe locul micii biserici de lemn, vajnicul sulițaș Ciolpan a ridicat, la sfârșitul veacului al XVI-lea, un schit așezat sub ocrotirea Sfintei Treimi. Apoi s-a făcut monah, luând numele de Hariton, închinându-I lui Dumnezeu nu numai schitul, ci însăși viața sa. După moartea lui, soția și fiica au donat așezământul Mănăstirii Bisericani, din ținutul Neamțului, sub oblăduirea căreia s-a aflat vreme de aproape un secol și jumătate. La 1730, pe temeliile acestui schit, medelnicerul Teodor Cantacuzino, împreună cu frații săi, au ridicat bisericuța de lemn ce se vede și astăzi, cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae.

Tradiția monahală a fost continuă aici, până la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, când, spun mărturiile localnicilor, maicile de la schit „se ocupau cu agricultura și olăritul”. Apoi, pentru o perioadă destul de lungă, locașul a devenit biserică de parohie, filie a Parohiei Orbicul de Jos, județul Neamț, iar pe urmă parohie de sine stătătoare.

Apoi, până în 1991, bisericuța s-a aflat sub administrarea Mănăstirii Runc, din apropiere. Viața monahală a fost reluată aici, în 1991, iar ctitoria aflată sub ocrotirea Sfântului Nicolae a redevenit schit de maici. Astăzi bisericuța de lemn face parte din Ansamblul monahal al Mănăstirii Ciolpani (jud. Bacău), alături de biserica-soră, ridicată din zid (1991-1997), cu hramul „Sfântul Mucenic Emilian”.

 

Lucrări de restaurare efectuate recent:

Restaurarea din 2000-2002 a readus biserica la planul și elevația inițială, fără pridvor și fără turn clopotniță.

[trebuie introdus shortcode din zona de after and before]

Cum poți ajunge aici?

 

Accesul la bisericuța de lemn se face de pe drumul Buhuși-Mănăstirea Runc, aflându-se la 3 km de orașul Buhuși și la 4 km de Mănăstirea Runc.

 

*Sursa fotografii: wikipedia,  https://ziarullumina.ro/galerie/bisericuta-ciolpani-o-delicata-imparatie-de-duh-si-de-lemn-71313.html, https://www.facebook.com/manastireaciolpani/photos?locale=ro_RO, https://bacaulturistic.ro/wp-content/uploads/2012/12/Bisericuta-201.jpg.